Cat de periculosi sunt virusii?

"Virușii vor moșteni Pământul"

Ei bine, m-am întrebat adesea cât de periculoși sunt virușii obișnuiți. Ocazie cu care am căutat să văd ce s-a mai întamplat cu gripa aviară - este acum H7N9 - Reloaded...

În ultimii ani, alarmele de epidemii virale au avut un trend ascendent, aparent ca dintr-o dată. Rapoartele mass-media cu privire la focarele de virusuri ucigase, cum ar fi SARS, gripă porcină și virusul West Nile au creat frică la nivel internațional. În prezent, virusul care domină titlurile știrilor este o noua tulpina de gripa aviara (H7N9) din China. Detectat luna martie, virusul se transmite cu usurinta de la pasari la oameni, ucigând aproximativ unul din cinci oameni care se infectează. "Acesta este un virus deosebit de periculos pentru oameni. Categoric unul dintre virusurile gripale cele mai letale pe care le-am văzut până acum." a declarat în timpul unei conferințe de presă ce a avut loc la sfârșitul lunii aprilie de la Beijing un oficial al Organizației Mondiale a Sanatatii.

Curent un centru de temeri se învârte în jurul unui proaspît descoperit coronavirus (NCoV), un virus cum este și SARS, care a ucis aproximativ 20 de persoane din 2012. Organizațiile de știri urmăresc îndeaproape numărul de cazuri si de decese. Frica de viruși este clară: care dintre viruși are capacitatea de a deveni o pandemiepe care să nu o putem controla? Într-o lume cu transport aerian la nivel mondial, un virus mortal poate matura pământul cu o viteză înspăimântătoare.

Gândul că niște fragmente de proteine ​​și de material genetic ne pot intra în corp în tăcere deturnând invizibil propriile noastre celule este terifiant. Virușii sunt mai numerosi decat toate celelalte forme de viață de pe pământ. Omniprezenta lor devine mai evidentă atunci când ne uităm la cifre: oamenii de știință au estimat că există aproximativ 10 la puterea 31 viruși de pe planeta noastră - de 10 milioane de ori numărul de stele din universul vizibil. De fapt, se estimează a fi de 100 de ori mai multe particule de virus în corpul uman decât exista celule umane.

Să înțelegem corect pericolul

Oficialii din sănătate publică se tem deopotrivă de apariția unui nou virus mortal, dar cum definim pericolul? Criteriile importante ar putea include rata de fatalitate, rata de reproducere a virusurilor (o modalitate de a măsura potențialul de transmisie) și timpul de incubare. Virusurile cele mai de temut sunt cele care ucid majoritatea gazdelor infectate, cum ar fi rabia, cu o rata de fatalitate de 100% atunci când este netratată, sau virusul Ebola, care are o rata de fatalitate de pana la 90%. Cu toate acestea, un virus care ucide gazda mai repede decât se poate raspandi va muri înainte de a infecta o proporție semnificativă a populației. Virusul Ebola a provocat doar 1300 de decese până în prezent, în timp ce gripa spaniolă din 1918 (cu o rata de fatalitate de aproximativ 2,5%) a condus la o valoare estimata de 50 de milioane de decese in intreaga lume.

Un alt factor determinant important al fatalității este modul de transmitere. O teamă perpetuă este ca virusurile mortale vor evolua pentru a dezvolta transmiterea de la om la om, permițând răspândirea rapidă (mai degrabă decât de exemplu răspândirea la oameni de la un animal infectat). Noul coronavirus descoperit probabil se raspandeste de la persoană la persoană și pentru acest motiv a ajuns imediat cap de afiș.

La sfârșitul anului 2011 rezultatele a două echipe de cercetători au provocat controverse internaționale atunci când au modificat genetic virusul gripei aviare H5N1 în laborator, făcându-l capabil de transmitere prin aer între mamifere (și astfel permițând o potențială transmitere de la om la om). Principalul autor al unuia dintre studii virologul Ron Fouchier, a descris virusul modificat ca "probabil una dintre cele mai periculoase virusuri ce se poate face." Dezvoltarea unui virus extrem de contagioas a provocat un scandal în comunitatea stiințifică, ceea ce duce la intense dezbateri dacă aceste rezultate ar trebui să fie publicate vreodata. Unii cercetători au susținut lucrarea, argumentând că aceste rezultate ar putea contribui la dezvoltarea unor contramăsuri împotriva unei viitoare pandemii de gripă, alții s-au preocupat de biosecuritate, avertizând că această informație ar putea fi transformată într-o armă de către un om de stiinta rău intenționat.

Care este viitorul luptei noastre împotriva virușilor? Natura lor rezistentă face eradicarea lor puțin probabilă, așa că va trebui să țină mai degrabă de ideile inovatoare. Pentru a încheia cu cuvintele amenințătoare ale unui laureat al Premiului Nobel biologul molecular Joshua Lederberg: "Cea mai mare amenințare pentru dominația continuă a omului pe planeta, sunt virusurile."

Cititi mai multe despre virusuri si cat de periculoase pot fi epidemiile lor in articolul viitor. Pentru a fi la curent, urmariti blogul abonandu-va gratuit la feed din partea dreapta sau dand like la pagina de facebook.

Cu respect,
Dr Daniel Ganea